"Doamne, fa din suferinta
Pod de aur, pod inalt.
Fa din lacrima velinta
Pentru un pat afund si cald.
Din lovirile nedrepte
Faguri faca-se si vin.
Din cadere - scari si trepte
Pentru un urcus alpin
Din veninul pus in cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
O cădelniţă spre cer
Şi din fiece dezastru si crepuscul stins în piept,
Doamne, fă lăstun albastru
si fă zâmbet înţelept." - Metanie (versuri Radu Gyr)