Monday, January 15, 2007

Nu poti controla viata !!!

E ca apa unui rau ce-si face singur albie....

Friday, January 12, 2007













Putna... suflet mereu acasa... implinit ...

Roma !!! super... dar super si printesa...






Super poze !!! Nu au nevoie de explicatii ... vorbesc ele ... si ochii frumosi care-mi sunt atat de dragi !!!



In Bucuresti, amandoua, la ceai ... taifas ... si relaxare !!!

Stilul vechi...contradictii si neinformare

Un articol NESEMNAT - a nimanui - aparut pe internet... ma face sa cred ca in zadar rasare soarele pentru unii oameni, daca ei nu fac decat sa dezinformeze si sa fie rau intentionati....

Nu m-am putut abtine sa nu comentez articolul, iar in viitor o sa ma ocup de astfel de oameni, poate se mai poate schimba ceva in lumea asta....

Acesta este articolul, iar la sfarsitul lui putem citi comentariile vizitatorilor si indignarea in legatura cu neadevarul exprimat aici....

• Miscarea anticalendaristica (Stilistii)

In octombrie 1924 Biserica Ortodoxa Romana a indreptat calendarul, conform recomandarilor Conferintei Interortodoxe de la Constantinopolpol (mai, 1923). Cei care au respins indreptarea calendarului s-au grupat in jurul manastirii Slatioara, com. Rasca, jud. Suceava.

Ca arhiereu il vor avea pe Galaction Gordun, caterisit de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in 1955. Acesta declarat "mitropolit" hirotoneste ca "episcop" pe Meftodie Marinache si amandoi pe Evloghie Ota (toti exclusi din monahism si caterisiti). La schitul stilist de la Copaceni (jud. Ilfov) este hirotonit episcop un alt caterisit si exclus, Glicherie Tanase, mort in 1984 si declarat in 1999 "sfant". Un alt "mitropolit" stilist este Silvestru Onofrei.

Conducerea actuala isi sediu la Slatioara, avand ca "mitropolit primat"pe Vlasie, ajutat de "arhiereii" Vasile Mogarzan si Fabian de la manastirea Sfanta Maria - Militari, Bucuresti).

Din manifestarile specifice stilistilor, amintim fanatismul contra Bisericii Ortodoxe Romane, a clerului si credinciosilor ei;

Calendarul vechi, neindreptat este dogma (cu o eroare stiintifica de 11 min. si 14,02 sec. pe an);

Pidalionul (colectia de canoane a lui Nicodim Aghioritul), este mai important la ei decat Scriptura.

Considera "Taine": spalarea picioarelor si sfintirea bisericilor.
------------------------------------------------------------------------------------------------




Cele 7 Sfinte Taine
01_Taina Sfantului Botez
02_Taina Sfantului Mir
03_Taina Sfintei Impartasanii - a Sfintei Euharistii
04_Taina Spovedaniei
05_Taina Hirotoniei - a Preotiei
06_Taina Nuntii 07_Taina Sfantului Maslu


Comentarii despre acest articol
marilena.stancu (2007-01-08)Initiatorul proiectului de schimbare a calendarului a fost Papa Grigorie al XIII lea in anul 1582. Statele romano-catolice au primit cu mare impotrivire noul calendar, astfel: ungurii l-au primit in anul 1587, germanii dupa 118 ani in anul 170, englezii dupa 150 ani, in anul 1752, iar suedezii in anul 1753. Statele ortodoxe se opun in continuare schimbarii, dar aceasta va crea greutati in desfasurarea relatiilor economice, motiv pt. care multe tari din cele ramase vor primi schimbarea. Tara noastra a acceptat aceasta in anul 1924. Inainte de aceasta, a fost o lege care impunea ca toti arhiereii trebuiau sa aiba o licenta in teologie, capatata in strainatate.In felul acesta a fost trimis si Miron Cristea , viitorul Mitropolit primat si ulterior Patriarh al Romaniei, sa studieze la Universitatea protestanta de la Budapesta, iar viitorul Mitropolit al Moldovei, Pimen Georgescu, la Paris. Asa au fost pregatiti toti candidatii la principalele scaune episcopale din tara. Astfel au disparut cu timpul adevaratii luptatori si aparatori ai Ortodoxiei, locul lor fiind luat de acesti oameni special pregatiti pt. a trada cauza ei. De aceea a avut succes Conferinta de la Constatinopol din anul 1923, care a decis schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian, opera masonica evidenta, care a avut doar scopul de a dezbina si slabi astfel, puterea Bisericii Ortodoxe. Avem multe de spus dragii mei romani , trebuie sa citim adevarul si sa fim intelepti.
basillide (2007-01-08)-da poate ca au scapari,sunt totusi pe stil nou.daaaar BOR nu face absolut nimic pt.aplanarea conflictutlui ba mai mult ei au persecutat pe cei de stil vechi,ba chiar omorat daca ne intoarcem nitel in timp,decizia de a trece la calendarul gregorian a fost una politica ...de ce nu mai apar in Bor sfinti pe stil nou si la rusi mereu apar pe banda rulanta ..oare doar pt. ca sunt pe stil vechi ?...BOR merge din compromis in compromis ,pana cand nu se stie nu ia niciodata atitudine pe fata imotriva celor ce ataca Biserica Ortodoxa ,sunt corupti si stiu exact despre ce vorbesc nu ii intereseaza decat banii sunt niste prestatori de servicii popii astia problemele pe care le au ei cred ca se pot remedia dar daka BOR mere din compronis in compromis o sa cada in propria capacana ...sunt niste ipocriti,de ce nu se publica istoria lor de dupa 1924, uncomentariu aproape de realitate a fost facut in revista Credinta di ianuarie ,adevarul asta e ca noi ne-am indepartat mai tare decat vrem sa credem de adevarata credinta se spune despre ierarhii pe stil vechi ca de fapt au fost caterisiti de BOR ,pai normal daka nu s-au conformat lor care le era frica sa nu -si piarda ciolanul ehe suntem mai jos decat vrem sa recunoastem .BOR se face vinovata de omorarea celor de aceeasi credinta cu ei pt. ca in 1923 ,toti erau pe stil vechi ,patriarhul din acea vreme Miron Cristea nici macar nu era ortodox ci greco-catolic ,iata deci ce compromisuri a facut BOR ,ma gasiti pe Basillide@yahoo.com aaa si odata am facut si eu teologia dar am ajuns sa cunosc sistemul ,care este cel mai infect decat toate sistemele ,akolo este pepiniera de SECURISTI,numai fii de popi,de securisti etc.VA mmultumesc pt. atentie!!!!!!!!!!!!!
mari71 (2007-01-07)Teologul I. Ivan dezvaluie, in articolul sau, ceea ce Gheorghe Sincai a consemnat in lucrarea ,,Hronica Romanilor”, tomul II, aparut la Iasi, Tipografia romano-franceza, 1853. Acest exceptional document istoric cuprinde date si fapte ale vietii religioase si nationale ale romanilor ,,dela anul 1440 pina la anul 1614, dupa Nasterea Domnului Hristos”. Cronicarului Gheorghe Sincai nu i-au scapat corespondentele mitropolitului Gheorghe Movila care a avut o pozitie transanta fata de schimbarea calendarului de catre Papa Gregorie al XIII-lea. Cronicarul Gh. Sincai noteaza in a sa ,,Hronica”, la pagina 238:,,Anul 1584. Grigorie XIII papa de la Roma (nu vreau sa scrieu pentru ce) pe vremea aceasta au innoit calindariul si vrea ca toti crestinii sa primeasca innoirea. Iara Gheorghe Movila Mitropolitul Moldovei i-au scris, precum arata Okolschi, sa dea pace romanilor, sa ramana pe langa calindariul cel vechiu, si l-au ascultat papa in anul de acum”.,,Ar fi foarte interesant de stiut de ce Gheorghe Sincai a spus ,,nu vreau sa scrieu pentru ce” papa Gregorie a facut innoirea calendarului. Totusi, din prezentarea succinta a lui Gheorghe Sincai se desprind cateva aspecte: (1) Sincai evita a arata ,,pentru ce” papa Gregorie al XIII-lea ,,au innoit calindariul”; (2) Papa facea presiuni, de vreme ce scrie ca ,,papa vrea ca toti crestinii sa primeasca innoirea” calendarului; (3) Nu ni s-au dat argumentele cu care Mitropolitul Gheorghe Movila si-a pledat cauza ca papa ,,sa dea pace romanilor, sa ramana pe langa calindariul cel vechiu” – adica cel neindreptat asa cum il tinea la vremea aceea, intreaga Ortodoxie; (4) Papa a luat act si a dat curs interventiei, adica ,,l-au ascultat” pe Mitropolitul Gheorghe Movila, cum se exprima Gheorghe Sincai”.
mari71 (2006-12-21)HKBD(2006-12-20, iti recomand sa citesti,sa cercetezi, s-apoi sa faci comentarii....Pt ca, tot ce s-a scris aici numai pe baza de documentare exacta! Cerceteza viata Sfantului Calinic, este primul exemplu graitor! Sfantul s-a impotrivit de 2 ori schimbarii calendarului! Deci, mare atentie!
HKBD (2006-12-20)Aici Isus se referea la Letgea veche si cea Noua.Atunci nu se vorbea de calendare pe stil nou sau vechi. Eu la moment sint in mare dilema stau pe Muchie si nu mai inteleg deja nimic, sint din Basarabia, si am impresia ca fara vrerea mea am devenit deja secta in rind cu mormonii, baptistii, new-age-istii s.a.eu cred ca aceasta pozitie dura fata de ortodocsii de stil vechi, nu este decit daunatoare, iar orice schimbare nu se produce peste noapte! este vorba de mentalitate.Si am o intrebare cine si cind a calculat cu asa exactitate miscarea astrelor, si daca acest calendar nu este dogma, fiind si eu de acord cu asta, atunci de ce omul nu a urmat traditiei si se orienteaza dupa cele lumesti, doar acest calendar nou este numit civil, cel vechi bisericesc, atunci de care trebuie sa ne tinem?si inca ceva...Unde pot gasi decizia Sinodului unde se spune ca de azi toti trebuie sa treaca pe calendar nou, pentru ca sa nu fie erori in a serba zilele sfinte, iar cei care nu se lasa de stilul vechi sa fie cateresiti sau altceva...Reiese ca toata Rusia Ortodoxa este schismatica?Si printre altele Va anunt ca aici sfintirea Bisericii nu este o taina chiar de serbam pe stil vechi.Scriptura este lucrul cel mai sfint, iar de spalarea picioarelor nici nu s-a auzit pe aici, am colindat toata Basarabia de la nord la sud, nu amauzit de asa ceva!Astept niste date concreteVa rog de iertatimi intunecimea mintii, cu smerenie C.S.
mari71 (2006-11-17)\"Mi-am amintit de cuvintele Mîntuitorului Hristos: “Şi nimeni, bînd vin vechi, nu voieşte de cel nou, căci zice: e mai bun cel vechi” (Luca 5, 39). Şi în acest caz e binevenit şi obligatoriu străvechiul sfat: “Nu muta hotarul străvechi pe care l-au însemnat părinţii tăi” (Pilde, 22, 28), sau chiar şi acea maximă latină: “Quieta non movere!” (“Nu atinge ceea ce este aşezat”) – adică a nu încălca tradiţiile existente în acel sau alt domeniu sau regiune. Deseori, cînd se discută problema calendarului mulţi declară cu îndrăzneală că, de fapt, calendarul nu este o dogmă şi nici un principiu constant, neschimbător. Dar nimeni şi niciodată n-a afirmat inversul, de aceea această problemă şi are un scop, cred eu, viclean: de a prezenta lucrurile astfel, ca şi cum calendarul n-ar avea nici o valoare pentru viaţa Bisericii şi în el se poate de făcut orice “revoluţii” pseudo-ştiinţifice, pentru a nu “rămînea în urmă” de societate, pentru a ne moderniza, sau potrivit afirmaţiilor intelectualilor noştri “nu putem să rămînem înapoiaţi pentru totdeauna cu calendarul învechit…”. Unii mai admit şi asemenea pretenţii: cum că din cauza sărbătoririi Naşterii Domnului pe stil vechi, nu pot “întîlni şi sărbători pe deplin Anul Nou (civil)”, deoarece la 1 ianuarie (stil nou) sîntem încă în postul Naşterii… Dar să nu iutăm că sărbătorile bisericeşti, consfinţite de veacuri, îşi au ciclul lor, iar Anul Nou bisericesc e pe data de 1 septembrie (stil vechi) şi Biserica nu trebuie să-şi modifice calendarul în funcţie de sărbătorile civile, care, de cele mai dese ori, se manifestă şi se reduc exclusiv la mîncare şi băutură. În Biserica Ortodoxă orice sărbătoare sau eveniment din istoria Ei într-adevăr este un prilej de bucurie sau de tristă şi apăsătoare amintire, dar e o bucurie sau o tristeţe în Domnul, duhovnicească, fără a consta în mîncarea de carne, căci astfel se întunecă conţinutul luminos al sărbătorii.\"
mari71 (2006-11-17)Pascalia este sistemul, după care Biserica Ortodoxă determină data serbării Sf. Paşti. Acest sistem reprezintă o parte componentă, extrem de importantă, a calendarului bisericesc, a Tradiţiei Bisericii. Pascalia acceptată de Biserică constituie o capodoperă şi asigură o armonie liturgică, fiind temelia calendarului nostru bisericesc, care foloseşte soarele şi luna într-o unitate echilibrată pentru anotimpuri, zile şi ani. Dificultăţile ce stau în calea acestui lucru sînt, în aparenţă, foarte simple, dar de neînlăturat. Ele au trecut, însă, neobservate şi continuă a fi neobservate de cea mai mare parte a celor care se preocupă de problema calendarului, ca şi de cea a datei Sf. Paşti. Arhiepiscopul Serafim (Sobolev), în Referatul citit la Consfătuirea panortodoxă de la Moscova din 1948, menţiona că “apariţia reformei calendaristice a papei Grigorie al XIII-lea a fost determinată nu doar de lipsa unei înţelegeri şi asimilări de către savanţii apuseni a canonului alexandrin, cu metoda lui de calculare a datei Paştilor şi căderea ştiinţei în Răsărit, ci, mai ales, de necredinţa lor în Sfînta Biserică, mai exact, a necredinţei lor în faptul că în Ea, în Biserică, este viu şi lucrează Duhul Sfînt ca izvor al oricăriu adevăr. Dacă Biserica Romano-Catolică ar fi avut această credinţă, ea, în persoana papei şi savanţilor lui, n-ar fi supus schimbării regulile canonice aflate la baza Pascaliei noastre după stilul vechi, prin care Duhul Sfînt a exprimat un adevăr nesupus schimbării…” .Dar Răsăritul Ortodox, atît timp cît va rămâne drept-măritor şi nu numai drept- credincios, va păstra cu sfinţenie hotărîrile Sinoadelor Ecumenice şi va sărbători Învierea Domnului “aşa cum ne-au lăsat părinţii”, pentru că ei, fiind insuflaţi de Duhul lui Dumnezeu, “vorbeau ce le spunea Duhul lor”. Din hotărîrile canonice ale Bisericii Ortodoxe citate rezultă clar că trebuie să le păstrăm, cu sfinţenie, neschimbate. De aceea, canonul 21 al Sinodului din Gangra (340) glăsuieşte: “…Şi scurt zis, dorim să se facă în Biserică toate cele predanisite de dumnezeieştile Scripturi şi de Predania Apostolică”. Prin sfintele canoane vorbeşte Însuşi Dumnezeu, Sfîntul Duh, şi acest moment e cel mai esenţial, pe care sîntem obligaţi să nu-l uităm sau să-l negăm, nesocotind cuvintele Sfinţilor Părinţi, căci hotărîrile canonice, ca şi cele dogmatice ale Sinoadelor Ecumenice au fost date în concordanţă cu cuvintele dumnezeieştii Scripturi: “Părutu-s-a Duhului Sfînt şi nouă…” (Fapte, 15, 28). \"
mari71 (2006-11-17)\"Îndreptarea calendarului operată de papa Grigorie XIII la 1582, prin care s-a introdus şi o nouă Pascalie, admisă în Apus şi neacceptată în Răsărit, a produs un decalaj între Răsărit şi Apus, în ceea ce priveşte serbarea Paştilor. Biserica Romano-Catolică, încălcînd şi suprimînd normele canonice a serbat Paştile în 1805, 1825, 1853, 1854… 1903, 1923, 1927, 1954, 1981 şi în mulţi alţi ani concomitent cu Paştile iudeilor. La catolici, în virtutea noii Pascalii, nu numai că sînt ani cînd Paştile cade odată cu iudeii (de exemplu, în 1805, 1825, 1903, 1923, 1927, 1981), dar şi cînd se săvîrşeşte înaintea Paştelui iudaic, cum a fost în 1839, 1840, 1842, 1843, 1845, 1849, 1850, 1856, 1891, 1894, 1921, 1970, 1978 şi în mulţi alţi ani. De exemplu, în 1921 Paştile iudaic a fost pe 10 aprilie, iar Paştile ortodox – pe 18 aprilie, pe cînd Paştile catolic fiind serbat pe 14 martie, adică cu o lună înainte de Paştile iudaic. -Există şi anumite legi prin care pot fi pedepsiţi cei ce încalcă canoanele pe care le-aţi enunţat mai sus?- La Sinodul de la Niceea s-a ajuns la un acord al Sfinţilor Părinţi, fiind adoptată o decizie neformulată canonic, însă consemnată de Tradiţia Bisericii şi de memoria creştină autentică. Hotărîrea aceasta nu s-a emis sub formă de canon, ci sub forma unei scrisori care a fost adresată tuturor Bisericilor. Normele sinodului de la Niceea referitoare la data serbării Sf. Paşti s-au formulat canonic mai tîrziu prin intermediul Canonului 7 Apostolic: “Dacă vreun episcop sau presbiter sau diacon, va sărbători Sfînta Zi a Paştilor cu Iudeii (μετά των ιουδαίων) înaintea echinocţiului de Primăvară (πρό τής εαρινήs ησμερίας), să se caterisească”, şi prin Canonul 1 al Sinodului din Antiohia (341), care se referă la “hotărîrea sfîntului şi marelui Sinod de la Niceea, care s-a întrunit în prezenţa prea evlaviosului şi de Dumnezeu preaiubitorului împărat Constantin”. Întrucît nu toţi s-au conformat hotărîrii Sinodului I Ecumenic, părinţii Sinodului de la Antiohia prin canonul 1 au hotărît: “Toţi cei ce îndrăznesc să desfiinţeze hotărîrea marelui şi Sfîntului Sinod întrunit în Niceea în prezenţa evlaviosului şi de Dumnezeu prea iubitorului împărat Constantin, în privinţa sfintei sărbători a mîntuitoarelor Paşti, să fie excomunicaţi şi lepădaţi din Biserică, dacă vor stărui a se împotrivi din poftă de ceartă împotriva celor bine hotărîte, şi acestea să fie zise pentru laici. Iar dacă vreunul dintre proestoşii Bisericii, episcop ori presbiter ori diacon, va îndrăzni după hotărîrea aceasta, să se osebească spre zăpăcirea popoarelor şi spre tulburarea bisericilor şi să serbeze Paştile cu evreii; Sfîntul Sinod a judecat ca acela să fie străin de Biserică de acum înainte ca unul ce şi-a îngrămădit păcate nu numai sieşi, ci s-a făcut multora pricină de stricăciune şi de zăpăcire şi nu numai pe aceştia îi cateriseşte din slujbă, ci şi pe cei ce vor îndrăzni să se împărtăşească cu aceştia după caterisire. Iar cei caterisiţi să se lipsească şi de cinstea exterioară, de care i-a făcut părtaşi sf. Canon şi preoţia lui Dumnezeu”. Acest canon al Sinodului din Antiohia este pentru noi cu atît mai important, cu cît el nu numai că interzice serbarea Paştelui odată cu iudeii, dar demonstrează că o astfel de interdicţie a fost pronunţată şi prin hotărîrea Sinodului I Ecumenic.
mari71 (2006-11-17)\"Părintele diacon Ioan Munteanul, doctor în teologie, ne-a răspuns cu amabilitate la o serie de întrebări, care vizează această problemă. -Părinte Ioan din ce cauză Biserica creştin ortodoxă nu acceptă calendarul gregorian? Există cauze de ordin canonic?- Da, prin trecerea la calendarul de stil nou se încalcă principiile canonice lăsate nouă de Sfinţii Părinţi prin Sfînta Tradiţie.-Care sînt aceste încălcări?-În primul rînd, în cazul acceptării calendarului de stil nou, vor fi încălcate canoanele ce stabilesc data prăznuirii Sfintelor Paşti. Sinodul de la Niceea a decis ca Paştile să se sărbătorească conform practicii Bisericii din Alexandria. Astfel, a fost adoptată practica generală care se reduce la următoarele norme:a) Paştile se va serba numai duminica.b) Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (pentru că aşa calculau şi iudeii: Ieşire, 12,27; Levitic., 23, 5-8).c) Cînd 14 Nisan (sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară) coincide cu ziua de duminică, Paştile va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştile iudeilor, dar nici anterior acestuia.În secolul IV (între anii 284 şi 322), în baza tabelelor şi a calendarului iulian, a fost elaborată Pascalia Alexandrină, care a şi fost adoptată de Biserica Universală drept Pascalie ce corespunde tuturor normelor biblice şi bisericeşti referitoare la sărbătorirea Sf. Paşti.
mari71 (2006-11-17)\"Reporter: Înţeleg că vechiul nostru calendar bisericesc de până la 1924, a fost acelaşi cu cel de la Niceea, pentru care sfinţii părinţi au stabilit pentru întreaga creştinătate o Pascalie perpetuă. D.C: Da, într-adevăr, e acelaşi calendar bisericesc, având la bază severe canoane apostolice, e acelaşi calendar pe care s-a copt minunat o istorie românească de jertfe şi biruinţe, cârmuită de sfinţi voievozi şi vlădici. Acestora nu le-a trecut niciodată prin minte să «corecteze» sărbătorile creştinătăţii ortodoxe, nici măcar cu o secundă, darămite cu 13 zile cum au făcut-o antihriştii secolului XX, după savante minciuni astronomice. Şi chiar când diferenţa era de 10 zile, pe vremea când papa Grigore al XIII-lea îşi revizuia calendarul, nici un patriarh răsăritean nu a fost ispitit s-o facă, aceasta cu atât mai mult cu cât atunci toţi erau mistuiţi de un zel puternic apostolic în a aduna în mari tratate de mărturisire ortodoxă adevărurile de credinţă ce se deosebeau în mod irevocabil de învăţătura papistaşă (catolică). Dar a trebuit ca în anul 1924 să se împlinească scripturile proorocului Daniel: «oamenii s-au încumetat să schimbe şi vremile». (Daniel, 7/25). Reporter: Ce l-a determinat pe Mitropolitul primat de atunci, Miron Cristea, să încalce aceste restricţii canonice şi să impună un alt calendar bisericesc? D.C.: La începutul secolului XX, şi mai cu seamă în anii ’20, în Grecia şi la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol au apărut puternice curente seculariste, printre care şi intenţia de introducere samavolnică a calendarului gregorian (catolic). Acesta răspundea bine nevoilor moderne: afaceri, schimburi de capital şi alte activităţi laice, dar din punct de vedere liturgic era inutil şi chiar dăunător, întrucât era imposibil de a reconcilia calendarul gregorian cu Pascalia noastră ortodoxă. În urma unui congres «pan-ortodox» întrunit în 1923 la Constantinopol, patriarhul de atunci, Meletie, propune acceptarea calendarului iulian «revizuit», ce coincidea cu cel catolic pe o durată de până la anul 2800 şi «permitea să fie celebrate toate sărbătorile odată cu cei de alte confesiuni». Abandonarea Pascaliei iuliene plasa acest congres sub osânda canonică cea mai dură: «toţi cei ce îndrăznesc a dezlega hotărârea Sfântului şi marelui Sinod adunat la Niceea pentru sfânta sărbătoare mântuitoare a Paştilor, să fie neîmpărtăşiţi şi lepădaţi de biserică de vor stărui împotrivindu-se mai sever celor bine dogmatisite» (Pidalion). Primul care a sărit conştiincios să aplice aceste sfaturi propuse, dar nu impuse patriarhilor răsăriteni, a fost Miron Cristea. În cartea pastorală trimisă bisericilor în 1924, el sublinia nevoia «îndreptării» calendarului bisericesc din pricina erorii de 13 zile faţă de cel astronomic: «Şi dacă această greşeală am lăsa-o neîndreptăţită, multe, multe veacuri, atunci întârzierea ar putea ajunge de 130 de zile». Iată cum toate neliniştile care i-au lăsat în pace timp de două veacuri pe atâţia patriarhi răsăriteni, ajung să se îngrămădească deodată pe capul acestui vlădică de tristă amintire ce-şi ia hotărârea să-şi decapiteze biserica de sfintele sărbători îndătinate: «...Vlădicii şi fruntaşii bisericii noastre româneşti s-au pus în înţelegere cu vlădicii tuturor bisericilor ortodoxe, aşa încât ... Patriarhia de Constantinopol, apoi Biserica din Grecia, au făcut şi introdus în biserica lor îndreptarea încă în 10 martie, sârbii fac îndreptarea în octombrie (dar sârbii, din fericire, nu şi-au mai modificat calendarul, n.a.), iar bulgarii vor face ca noi (da, dar abia în 1968!, n.a.)». Astfel se rostogoleau demonstrativ minciunile pe capetele bieţilor păstoriţi. De fapt, nici Patriarhia Rusă, nici cea a Ierusalimului şi nici Muntele ortodoxiei de atunci, Athosul, nu şi-au schimbat calendarul, păstrând sărbătorile pe stilul vechi. Deci, locurile consacrate ca cele mai sfinte focare de pelerinaj din toată creştinătatea răsăriteană şi-au păzit tezaurul de sărbători cereşti tot pe vechiul calendar, fără cârtirea celorlalţi nefericiţi patriarhi, subliniindu-se schisma cea mai adâncă din biserica drept măritoare. E cutremurător să constaţi cum acest mitropolit lacom de diploma patriarhală pe care avea s-o primească meritoriu în următorul an, de la scaunul din Constantinopol de unde i s-a şi tras sminteala, trece ca un lepădat pe sfintele osteneli şi ofrande cultuale de secole ale domnitorilor români. E cunoscută dărnicia acestora, închinând din toată lipsa şi tot prisosul lor, altarelor de la Ierusalim şi Athos, ocrotind crezul bazileilor creştini: \"totul pentru Hristos\". Şi pentru ca «râsu-plânsu» să fie întreg, cităm ultimul argument «forte» din amintita carte pastorală: «De acum, cu această îndreptare, noi numai la patruzeci de mii de ani trebuie să mai sărim o zi ca să rămânem îndatoraţi de anul natural». Cu alte cuvinte, ceea ce n-au reuşit să prevadă sfinţii părinţi de la Niceea acum 1600 de ani sărbătoriţi în Duminica a şaptea după Paşti, au «salvat» la sfârşitul lumii, un sobor de antihrişti pentru patruzeci de mii de ani de neant. Iar râsul s-a prefăcut în plâns. E de prisos orice comentariu... \"
mari71 (2006-11-17)\"Cum se vor putea ţine aceste zile? În cazul când sărbătoarea cade (după Paştele pe 1 mai) într-o zi de miercuri, (aşa cum cade de exemplu în anul acesta – 2005) este exclus, deoarece a posti în Duminica Rusaliilor sau chiar cea „A tuturor Sfinţilor” este o abatere extrem de gravă şi cu totul inacceptabilă, drept pentru care am văzut că nici un Sf. Sinod local nu s-a putut încumeta (cel puţin până acum!) să o facă. Şi atunci, de la sine înţeles că nici duhovnicii sau credincioşii nu au acest drept, altminteri agonisind osândă în loc de plată.Se poate atunci ca o derogare posti numai 2 zile? Eventual, dar practic spovedania tuturor credincioşilor într-o singură zi, marţi de ajun, devine şi ea practic imposibilă, într-o parohie normală, cu toată bunăvoinţa, evlavia şi râvna clericilor şi credincioşilor.Nici ideea continuării spovedaniei în chiar ziua de miercuri, a praznicului, în timpul utreniei, nu ar face decât să mai îndrepte parţial lucrurile, creând şi oarecare tulburare în biserică.S-au mai auzit şi propuneri de a se posti cele trei zile în săptămâna de harţi de după Sfânta Treime, cum ar veni marţi, miercuri, joi, sau miercuri, joi, vineri. Aici se încalcă 2 lucruri:- zilele de bucurie (harţi) rânduite de Biserică în Sfânta sa Tradiţie;- spovedania nu mai este de fapt într-unul din cele 4 mari posturi de peste an, deci se calcă porunca a 4-a a Bisericii. Pe alocuri s-a menţionat, parcă anticipând cumva această situaţie ciudată şi indicaţia: „sau cel puţin (măcar) o dată pe an, adică în Postul Mare. Dar după tâlcuirea duhovnicească generală, porunca a 4-a a vrut să zică „cel puţin de 4 ori”: „După rânduiala Bisericii şi după Tradiţie, credincioşii se împărtăşesc, cu dezlegarea preotului lor, cel mai rar de patru ori pe an, în cele patru posturi.”
mari71 (2006-11-17)\"…şi aceasta se întâmplă simultan cu faptul că noi ştim că tipicul vine de la Biserica Ortodoxă, acea Biserică în care ca într-un tezaur bogat Apostolii au pus numai tot ce aparţine Adevărului, şi iarăşi, când ne este binecunoscut că încălcările arătate ale Tipicului vin de la catolicii înecaţi în întunecimea diferitelor erezii şi rătăciri.(subl.ns.)”
mari71 (2006-11-17)\"…Unii pot spune că încălcarea Tipicului nu este un păcat greu deoarece aici nu are loc abaterea de la dogme. Dar şi cuvintele lui Hristos: Iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş (Matei XVIII, 17), nu ne vorbesc despre încălcarea unor adevăruri dogmatice ale credinţei noastre. Totuşi, conform mărturiei acestor cuvinte dumnezeieşti, cel ce nu face ascultare Bisericii, acela se desparte de ea şi ajunge în rândul celor mai mari păcătoşi, deoarece în acest caz este aplicată pedeapsa supremă – despărţirea de Biserică… Din punct de vedere al credinţei ortodoxe atitudinea sfidătoare în ce priveşte Tipicul este nepermisă pentru fiii Sfintei Biserici, în acelaşi fel cum nu este permisă nici îndepărtarea noastră de la dogmele şi regulile canonice. Şi aceasta este clar. Aşa cum dispreţuirea determinărilor dogmatice şi canonice duce la îndepărtarea de la Ortodoxie, la aceeaşi îndepărtare duce şi dispreţuirea arătată Tipicului. Căci, Tipicul,este pentru noi lege sfântă după care să ne conducem în rânduiala slujbelor noastre bisericeşti ortodoxe, a sărbătorilor şi posturilor. Tipicul este o carte sfântă legată de numele minunatului vas al harului, Sf. Sava cel Sfinţit şi primită de Biserica Ortodoxă ca fiind una din cărţile de bază. Tipicul nu este altceva decât vocea Mamei noastre Biserica. Iar faţă de această voce nu trebuie să avem o atitudine dispreţuitoare, ci una de ascultare necondiţionată şi neabătută, dacă vrem să rămânem fiii credincioşi şi supuşi ai Sfintei Biserici şi tuturor normelor ei ortodoxe…\"
mari71 (2006-11-17)\"În aceeaşi problemă un părinte contemporan cu mari măsuri duhovniceşti, şi anume Sfântul Ierarh Serafim Sobolev a spus următoarele:„Dar, dacă în puterea aşezămintelor canonice, primirea stilului nou în forma lui deplină, pentru noi nu este admisă, tot la fel nu este admisă pentru creştinii ortodocşi primirea stilului nou în forma lui parţială. Acest compromis în ultimul timp se observă în viaţa unor biserici ortodoxe şi se manifestă prin faptul că Paştile se serbează după vechea pascalie Ortodoxă, iar toate sărbătorile nemişcătoare, cu dată fixă se serbează pe stil nou. Dar un asemenea calendar amestecat nu poate fi primit de ortodocşi, deoarece aduce după sine încălcarea unor alte hotărâri bisericeşti despre care ne vorbeşte Tipicul, şi care trebuie respectate cu sfinţenie şi neabatere, căci nu trebuie să ieşim de sub ascultarea Mamei noastre Biserica. …\"
viorel6 (2006-08-29)De curand am primit de la Chilia Romaneasca \"Sf. Gheorghe Colciu\" de la Sf. Munte Athos o binecuvantare constand intr-o mica scrisorica si 4 iconite cu Icoana Maicii Domnului \"Prodromita\" cea nefacuta de mana omeneasca. In partea de sus a micutei scrisori scria asa: \"Praznicul Schimbarii la fata, 6/19 august 2006. Deci adevarata sarbatoare a Schimbarii Domnului nostru Iisus Hristos la fata a fost pe 19 august. Sincer sa fiu cu cei care vor citi acest articol, m-am umplut de bucurie cand am vazut data din scrisoare si m-am hotarat ca de anul acesta sa nu mai serbez Craciunul odata cu DRACII DE CATOLICI, ci cu Sf. Munte Athos, adica cu adevarata credinta.Doamne ajuta.
teogtf (2006-08-28)Merge!Vroiam doar sa zic ca e eronat, si e bine daca ar fi corectat acest articol, asa cum bine a observat viorel6!
viorel6 (2006-07-31)Cred ca dumneavoastra prin acest articol sunteti rau intetionati. CRED CA IN PRIMUL RAND AR TREBUI SA INFORMATI PE CEI CARE VIZITEAZA ACEST SITE CA PRIMUL CARE S-A IMPOTRIVIT SCHIMBARII CALENDARULUI A FOST NIMENI ALTUL DECAT SF. IER. CALINIC DE LA CERNICA. Acest mare sfant al nostru al romanilor s-a impotrivit reformei calendarului pe care A. I. Cuza dorea sa o faca pe la 1860. Poate ar mai trebui sa spuneti ca Patriarhul care a schimbat calendarul, Miron Cristea a fost la origini greco-catolic. Reaua dumneavoastra credinta se manifesta si prin faptul ca nu informati ca de fapt la Bucuresti in cartierul Militari nu se afla manastirea Sf. Maria ci Manastirea Adormirea Maicii Domnului iar arhiereul care pastoreste Bucurestiul si Ilfovul se numeste FLAVIAN si nu FABIAN.In Iugoslavia si Rusia, la Ierusalim si in Sfantul Munte Athos este utilizat calendarul iulian, iar in celelalte tari ortodoxe - cel gregorian, introdus in Biserica Catolica inca din 1582. Considerand modificarea calendarului drept o modificare a Pascaliei stabilite la primul Sobor Ecumenic de la Niceea (anul 325) si a dogmelor ortodoxe, mai multi credinciosi din Grecia, Bulgaria si Romania au organizat Biserici separate fata de cele oficiale. Cu toate ca au aceeasi marturisire de credinta ortodoxa, aceste Biserici sunt considerate disidente, deoarece si-au organizat o ierarhie proprie. In Romania, o data cu modificarea calendarului, a luat nastere Biserica Ortodoxa Romana de Stil Vechi, sau stilista, cum este ea denumita popular, iar credinciosii ei serbeaza Craciunul pe 7 ianuarie si Anul Nou pe 13 ianuarie.Ca sa inchei intr-o nota optimista as vrea sa va intreb pe dumnevoastra cei care ati scris articolul acesta de ce Muntele Athos si Patriarhia Ierusalimului nu serbeaza Craciunul odata cu ereticii de catolici. Si ca sa risipesc orice urma de indoiala va spun ca sunt pe stil nou dar simt din ce in ce mai des ca atunci cand este sarbatoare aici pe pamant nu este si in ceruri.
Pagina 1 din 1


Da, acum suntem noi toti, tati !!!