Tuesday, January 26, 2010

Premiul Nobel, refuzat de Tolstoi
Pentru detalii, vezi: Premiul Nobel pentru Literatură.
În 1901, Comitetul Nobel a decis să propună premiul unui scriitor ce părea să corespundă testamentului lui Alfred Nobel şi i-a scris lui Lev Tolstoi. Una dintre condiţiile acordării era recunoaşterea pe plan european a valorii operei. Trei scriitori ruşi fuseseră traduşi în limba franceză: Tolstoi, Dostoievski şi Puşkin. Traducerile fuseseră susţinute financiar de la caseta ţarului Alexandru al III-lea, în ruble-aur.
Tolstoi refuză, motivând că banul este „ochiul dracului” şi că el trăieşte în acord cu normele creştine, ca un adept adevărat al bogomilismului. Un grup de scriitori şi jurnalişti suedezi, între care şi Selma Lagerlöf, s-a constituit într-un comitet de susţinere a lui Tolstoi.[36]
De două ori scriitorul rus a avut ocazia să ajungă şi în Suedia însă n-a mai apucat. Prima dată, atunci când refuzase Premiul Nobel iar a doua oară, atunci când a fost invitat la un Congres Internaţional al Păcii de la Stockholm.
Tolstoi despre Dostoievski într-o scrisoare
Într-o scrisoare adresată lui Strahov, după moartea lui F. M. Dostoievski, Tolstoi scria:

„Cât aş dori să pot spune tot ce simt despre Dostoievski. Dumneavoastră, descriindu-vă sentimentele, aţi exprimat o parte din ale mele. Nu l-am văzut niciodată pe acest om şi n-am avut niciodată legături directe cu el, şi, când a murit, am înţeles deodată că el mi-a fost omul cel mai apropiat, cel mai drag şi mai necesar. Am fost scriitor şi scriitorii sunt cu toţii orgolioşi, invidioşi, în orice caz eu sunt un asemenea scriitor. Dar nu mi-a trecut niciodată prin cap să mă măsor cu el - niciodată. Toate câte le-a făcut el (toate cele bune şi adevărate) le-am receptat aşa încât cu cât va face mai multe cu atât îmi va fi mie mai bine. Arta îmi provoacă invidie, la fel inteligenţa, dar cele ale inimii doar bucurie. Aşa că l-am şi socotit un prieten de-al meu, şi nici nu mă gândeam să nu-l întâlnesc, şi dacă până acum asta nu s-a întâmplat, mai e, totuşi, timp. Şi dintr-odată la masă - prânzeam singur, întârziasem - citesc: a murit. Şi mi-am pierdut un anume reazăm. M-am zăpăcit, iar apoi mi-am dat seama cât mi-a fost de drag, şi am plâns şi mai plâng şi acum.
În zilele dinaintea morţii lui am citit „Umiliţi şi obidiţi”, şi m-a cuprins duioşia.”
—L. N. Tolstoi - o scrisoare adresată lui N. N. Strahov
Lev Tolstoi: un geniu nemuritor”. Premiera acestui film va avea loc în toată lumea în noiembrie 2010, atunci când se vor împlini 100 de ani de la moartea scriitorului.
Cu toate că lucrările legate de film continuă, secvenţele video sunt deja gata:ele au fost filmate cu 100 de ani în urmă, iar rolul principal a fost interpretat de … însuşi Tolstoi.
Originalitatea proiectului constă în faptul că noul film va fi creat în întregime din secvenţe de arhivă, filmate la începutului secolului trecut, însă realizat prin mijloace artistice.

„Treaba vieţii, menirea ei este bucuria…” Lev Tolstoi.

http://www.youtube.com/watch?v=VV6Id3vkk2c&NR=1