Ce-am zis eu? „Mi-e drag copilul,
Drag de parc-ar fi al meu!”
Ah, am zis, dar mai nainte
De-a fi mama insami eu.

Pan-a nu avea pe brate
Ingerelul care-l am
Da, atunci !
Zi si noapte-l desmierdam.

Incepu sa-mi zica mama
Si muream de dragul lui,
De mi-ai da tot bunul lumii
Niciodata n-am sa-i spui

Ca-i orfan, si niciodata
N-o sa stie ca-i strain,
Ca e moarta ma-sa biata,
Si ca eu de mila-l tin.

Da, am zis, dar mai nainte!
Astazi cand sunt mama eu,
Imi iubesc pe-al meu, dragutul,
Mult mai tare, ca-i al meu.

Eu acum stiu ce-i iubirea,
Si credeam c-o stiu de-atunci!
Doamne, ce de fericire
Poti tu-n suflet sa ne-arunci.


Vai de ea, sarmana-i mama,
Mila mi-e de ea acu,
Caci asa de scurta vreme
Parte de copil avu!

Nu! Mi-e drag si-acum ca ochii,
Tot de-al meu eu mi-l socot.
Sa se faca numai mare,
Am sa-i spui de ma-sa tot!

Ei, sarmanei mame moarte,
I-ar fi cerul prea pustiu
Daca i-as fura iubirea
Bietului ei singur fiu.

Cand o va chema pe nume,
Voi gandi la jalea ei,
Si-o sa-mi fie drag ca ochii
Fiul alteia femei !
George Cosbuc " Mama vitrega"